sâmbătă, 31 decembrie 2011

2012- UN AN NOU FERICIT


Curand pasim in Noul An. Vreau sa va deschideti sufletul pentru noi bucurii, succese, experiente. Calea voastra sa fie presarata cu sanatate, iubire, fericire, impliniri, realizari remacabile Fie ca Noul An sa fie plin de bogatii spirituale pentru toti!
Sufletul vostru sa vibreze in armonie si pace, iubirea sa va primeasca in bratele-i pline de caldura si duiosie, iar norocul sa va urmeze oriunde. Anul ce vine sa va ajute sa descoperiti minunea unei vieti implinite!
Basarabeanca va doreste tot ce e mai frumos pe aceasta lume si... nu uitati!... fiti fericiti!!

Cu drag, DoinitsaB

luni, 26 decembrie 2011

DE TOATE ÎN MOLDOVA

Ceau, ceau de la basarabeanca ce a dispărut mult timp din blogosferă din motive de sănătate. La începutul lunii decembrie mi-am luat o „mică” vacanță ( 1 lună de zile). Mi-am reîncărcat bateriile acasă, în scumpa mea Moldovă.
Tot explorând Cahulul, am descoperit... ceva. Nu zic că am descoperit America :))) ci doar un aparat de... prezervative. Mi s-a părut ciudat (mie!) căci în viața mea nu am văzut așa ceva, nici în România, nici în America. Dar se pare că moldovenii sunt mai inventivi. Dacă am rămas eu în urmă cu timpul, cu tehnologia, cu development-ul, treziți-mă!
Poftim și pozele!
E ca și cum ai lua o cafea, nu? :D



sâmbătă, 10 decembrie 2011

UNDE?....SUNTEM?...CE?...

Nu știm... nu știm să... Suntem generația tehnologiei ce socializează pe facebook, nu față în față, ne întâlnim cu prietenii pe messenger, pupăm, îmbrățisăm virtual, ne blochează foștii/ fostele, ne vizitează online zilnic vecinii, „prietenii”. Suntem prieteni pe facebook cu cei ce trec în fiecare zi pe lângă noi, adică cu cei ce nu pot schița un „salut”, dar ne dau un BIG LIKE  la poze. Ducem o viață normală? Suntem dependenți de o viață fără acțiune, de o viață ce merge înainte fără noi? E viața noastră o scenă și nu suntem noi actorii principali?
Cine suntem noi? Putem trăi fericiți în armonie? Putem să ne bucurăm de copilărie? Dar de adolescență fără să fim afectate de dimensiunile 90-60-90, fără să ne gândim că dorim sa fim o Miss Beauty, fără să ne dorim să avem 20 de ani și la sărbătorirea acestora să plângem că dorim sa fim adolescente? Viața are un făgaș corect, dar suntem noi pe drumul corect? Sigur nu am făcut stânga la prima intersecție?
Unde ne îndreptăm? Cum spunea și Ruben Bucoiu: „pe drumuri, sub drumuri sunt pietre cu colți. De calci, te rănești. De nu mergi, nu ajungi. Rana din tălpi se vindecă mai târziu dacă nu stai pe loc”. Deci, ce dorim: să ne rănim, să nu ajungem sau să ne rănim?
TU alegi calea spre bucurie sau fericire, spre surâs sau spre un râs sănătos. TU alegi dacă dorești să fii o personalitate virtuală, fictivă sau una reală ce dorește a rămâne memorabilă. TU alege să fii actorul principal pe scena vieții tale, TU bucură-te de fiecare etapă a vieții tale și „cu tălpile umede să pășești pe drumuri uscate și cu tălpi uscate pe drumuri umede!”
Să învățăm a trăi frumos cu simple cuvinte, cu soare-n privire, deci să mergem înainte!
Schimbă-ți stilul de viață, sună-ți prietenii și spune-le cât de mult dorești să-i îmbrățișezi, deapănă amintiri cu cel mai bun prieten/ cea mai bună prietenă. Evadează din lumea virtuală și bucură-te de drumurile ce duc mereu spre tine. Miroase natura, miroase fericirea!
„Sunt drumuri ce ne caută de mult timp și-ajung la  noi când suntem plecați în căutarea lor pe alte drumuri” (Octavian Paler)

marți, 6 decembrie 2011

ACUM...

De ce las vântul să-mi atingă părul atunci când totul pare trist?
De ce las aerul să-mi dea aripi de înger?
Închid ochii...mă simt egocentrist?
Amintirea e tot ce îmi rămâne!
  Metamorfoza sufletului mă pătrunde...
  Unde-i ea, oare unde-i?
  Întorc pagina inimii mele... e goală...
  Plină de sechele.
Aș da orice pentru un prim sărut
Pentru o lacrimă de bucurie
Pentru un zâmbet... nu mai mult,
Doar ca EA  să fie!
  Acum, când sunt troienit de timp
  Când totul pare fără scăpare,
  Iubito, mor cu tine în gând,
  Căci te-am iubit fără încetare!
  Dar...are  fericirea o culoare?

Ați citit a treia creație lirică compusă de mine și aș fi foarte interesată de feed-back-ul vostru!




marți, 29 noiembrie 2011

ARAD- ÎNTÂIUL ORAȘ AL UNIRII

Aradul și-a pus hainele de sărbătoare și se pregătește de Crăciun. Dar înainte de Sfânta sărbătoare, este pregătit să zică „La Mulți Ani, România!”
Evenimentele dedicate Zilei Naționale, 1 Decembrie- „Aradul, întâiul oraș al Unirii” au început de luni, 28 noiembrie, cu momente artistice, ateliere de creație, expoziții, iar pe platoul primăriei  Filarmonica și prietenii au susținut un concert. Invitați speciali fiind Pacifica, Leo Iorga și Ioan Gyuri Pașcu.
Astăzi, marți, 29 noiembrie, a avut loc vizita la garnizoana Arad a ministrului Apărării, un ceremonial militar în Cetate, ceremonie de depunere de coroane la Crucea Martirilor. Pe platoul primăriei a avut loc concertul folcloric oferit de Ansamblul „Doina” al Armatei. Momentul mult așteptat de arădeni a fost parada militară oferită de garnizoana Arad și Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazu”. Toată lumea a fost impresionată de defilarea militarilor, aceștia fiind aplaudați cu respect și mândrie. Retragerea cu torțe s-a făcut în jurul orei 21:00.
Mâine, 30 noiembrie, va avea loc un concert folcloric prezentat de Ansamblul „Ciocârlia” (ora 18:00), Parada trupelor Ministerului Administrației și Internelor (Jandarmerie, ISU, Poliție, Poliția Locală, ora 19:30), iar seara va fi încheiată de către Ansamblul „Ciocârlia”.
Programul evenimentelor pentru ziua de joi, adică 1 Decembrie este următorul: Parada Portului Popular (ora17:00). Spectacolul serii va fi oferit de către Orchestra Națională „Lăutarii” din Chișinău, condusă de maestrul Nicolae Botgros. Evenimentul va fi încehiat de proiecții pe clădirea Primăriei.



Tot ce putem spune e „La Mulți Ani, România!” ”La Mulți Ani, Arad- întâiul oraș al Unirii!” și că suntem mândri că suntem români!

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

REACŢIILE COPIILOR DUPĂ HALLOWEEN

A trecut şi Halloween-ul cu câteva zile în urmă, dar s-a lăsat cu.. bocete!  Ce iubeşte cel mai mult un copil? Bomboanele! Vizionaţi următorul video pentru a vedea cum au reacţionat copiii când au aflat că părinţii lor le-au mâncat toate bomboanele ce le-au strâns de Halloween ( desigur, era doar o gluma de-a lor!) Enjoy!

sâmbătă, 22 octombrie 2011

INVENŢII "SMART"

Credeţi că aţi văzut toate aberaţiile din lumea modei? Păi, NU! Pe net circulă două poze ce au fost numite "ultimile aberaţii în moda masculină- pantofii cu toc şi căciula cu barbă".
Perfecte.ro afirmă că pantofii cu toc sunt ultima fiţă printre fashioniştii din străinătate. Este vorba despre bărbaţii care au o pasiune pentru pantofii cu toc.
Se spune că această "modă" nu este o noutate pe la Hollywood, deoarece poţi observa bărbaţi purtând pantofi cu toc în anumite cluburi şi cercuri "selecte".
Tabloidele internaţionale au prezentat povestea a doi bărbaţi heterosexuali: Coy Barton şi Mark Cramer care sunt fascinaţi de această nouă modă şi au fost de acord să facă poze pentru un renumit designer de pantofi. ( cei din a doua poză)
Mi se pare mie sau nu, dar cred că în curând nu vom mai facem diferenţa dintre bărbaţi şi femei, atentând la propriile valori etice. Să trecem într-o altă "epocă" de educaţie? Să fie vorba despre sistemul democractic ce oferă prea multă libertate cetăţenilor?
O altă ştire importantă este inventarea căciulei cu.. barbă!  Stimate doamne şi domnisoare, cred că s-a inventat un lucru bun şi pentru  pielea dvs :))) În această iarnă veţi avea o faţă mult mai..... hidratată!
Mă întrebam  ce va apărea peste 10 ani, dar la ce ciudăţenii suntem supuşi, cred că nu mă mai interesează!


luni, 3 octombrie 2011

CĂMINELE LA ``VLAICU`` ARAD

În primul rând, doresc a felicita studenţii pentru începerea unui nou an universitar. Sper să fie unul cu roade bogate, succese şi multă înţelepciune.
Studenţii de la Universitatea ``Aurel Vlaicu`` din Arad au primit loc în camin în ultimile două zile din Septembrie. Mulţi au optat pentru un loc în cămin, deoarece recent s-a inaugurat căminul de 5*: două persoane în cameră, baie proprie, plătind 230 lei/ lună. Unele persoane au optat şi pentru căminul vechi, în cameră cu patru persoane, baie şi bucătărie la comun, inclusiv splălătorie, la preţul de 170 lei/ lună (80 lei fiind prânzul la cantină pentru 10 zile, iar 90 lei fiind taxa de cămin pentru studenţii români; basarabenii nu achită această taxă).
Să revin la tema principală: căminul. Da, am fost cazată în căminul vechi la etajul trei (căminul are patru etaje). Am deschis uşa şi.... m-am speriat!! De ce?? Tot ce am văzut era o cameră cu pereţi murdari, pătaţi, lângă geam erau pete de mucegai, suportul de prosoape era rupt si un miros urât. Cum să stau într-o aşa cameră? Am rugat-o pe doamna administratoare să ne mute (pe mine şi pe colega mea de cameră de anul trecut) într-o cameră cu condiţii decente. Zis şi făcut! Îi sunt recunoscătoare pentru gesstul ei, dar ce m-a indignat a fost următorul fapt: cei de la conducere au investit în noul cămin de ``5 stele`` 1,5 milioane de euro şi nu şi-au permis să cheltuiască câteva sute de lei pentru a zugrăvi camerele din vechiul cămin? Aceştia s-au gândit a oferi cele mai bune conditii celor ce îşi permit  a da cu banii, dar nu s-au încumetat a oferi condiţii decente tuturor. Să fie oare o segregare între studenţi? Va fi noul cămin o dispută între cei cu ``fitze`` şi cei fără? Cu siguranţă va afecta demnitatea studentului, chiar dacă nu recunoaştem acest lucru.
Anul trecut nu conta de unde eşti, dacă ai maşină sau nu, toti dispuneam de aceleaşă condiţii, toţi ne salutam pe hol sau unde ne întâlneam, toti stăteam la bârfe, la o glumă, dar în acest an am devenit materialişti. Da, sunt de acord ca studenţilor să li se ofere condiţii bune, dar cei de la conducere au oferit condiţii doar celor ce plătesc, nu şi celor ce au venit la facultate pe baza unor merite.
Îmi pare rău că cei de la conducere nu s-au gândit la toţi, ci doar la unii. În acest semestru aşteptăm pe cineva să zugrăvească, să facă o dezinfecţie, să vopsească o uşă. Oricum, cred că vom aştepta în zadar. 
Dacă anul trecut lăudam Universitatea, în acest an tot ce pot spune e: RUŞINE!

joi, 22 septembrie 2011

VALOAREA PROFILULUI DE FACEBOOK


Suntem în 2011 unde era tehnologiei e în punctul culminant. Ne iubim virtual, avem prieteni virtuali și cred că fiecare dintre noi are cel puțin un cont pe un site de socializare. Printre cele mai populare site-uri este și Facebook-ul. Dar v-ați gândit ce valoare are contul vostru de pe facebook? Da, e vorba despre valoare în bani ( EURO). Cei de la Forbes România au găsit răspunsul. Aceștia au lansat pe Facebook o aplicație ce calculează valoarea profilului tău. Aplicația ProfilTabilitate Forbes determină valoarea paginii tale doar în câteva secunde. Ca să nu vi se pară chiar plictisitor, să știți că există și Topul ProfilTabilității Forbes condus de:

1. Cătălin Stănciulescu 25.788 
2. Elena Daniela 23.479 €
3. Alexandra Pisaru 23.122 €
4. Oana Chiva 23.097 €
5. Ioana Stradivarius 22.526 €
Pentru a folosi aplicația trebuie să dați un ”Îmi place” (LIKE) la pagina de Facebook Forbes, apoi puteți lansa aplicația.
Sunteți curioși de valoarea profilului vostru de Facebook? Dacă da, click aici
PS: TVA-ul nu este inclus, ar trebui să-l calculați singuri.
Enjoy!

joi, 8 septembrie 2011

DICTATORI DIN TOATĂ LUMEA

Dicţionarul Explicativ al Limbii Române defineşte cuvântul dictatură în următorul fel: DICTATÚRĂ, dictaturi, s. f. 1. (În Roma antică) Demnitatea, puterea, autoritatea exercitată de un dictator. 2. Instituție politică, putere de stat în care o persoană (sau un grup de persoane) este învestită cu autoritate nelimitată prin legi și adesea bazată pe violență. ♦ Dictatura proletariatului = concept din filozofia marxistă care preconiza exercitarea puterii de stat de către proletariat în perioada cuprinsă între revoluția socialistă și instaurarea societății socialiste. Toţi suntem familiarizaţi cu următoarele nume: Hitler, Stalin, Mao Zedong, Ceauşescu. Credeaţi că Ceauşescu e numărul unu în top? Păi... NU! Unii oameni iau decizii proaste, alţii nu sunt buni preşedinţi, unii sunt extremişti. Cei de la popten.net au realizat un clasament a celor mai răi dictatori, în funcţie de numărul crimelor înfăptuite. Cum au afirmat şi ei: ``Sit back, but don`t relax``
1. Mao Zedong- revoluţionar chinez ce se presupune că a omorât 49-78 milioane de oameni în perioada 1949-1976.
2. Jozef Stalin- primul secretar al Partidului Comunist în perioada 1922-1953. După moartea lui Lenin în 1924, acesta a devenit noul lider Sovietic. În anii 1930 acesta a lansat iniţiativa ``Marea Teroare``, ce presupunea uciderea oamenilor ce i se opuneau. De aceea, se consideră că acesta a omorât 23 milioane de oameni. 
3. Adolf Hitler- dictatorul Germaniei din 1934 până în 1945. Este cunoscut prin naţionalismul său şi prin ura faţă de evrei. Acesta dispune de o ``listă`` cu 17 milioane de crime.
4. Leopoldul Belgiei (II)- a fost regele Belgiei şi a crezut că achiziţionarea coloniilor e un factor important la consolidarea unei ţări. Şi-a format o companie în Congo unde a forţat oamenii să-i fie sclavi, de unde este şi deţinătorul a 2-15 milioane de crime.
5. Hideki Tojo- a fost general în Armata Imperială a Japoniei. A fost apreciat pentru lupta sa în al Doilea Război Mondial, dar a fost acuzat că a maltratat prizonierii de război, nu a respectat legile internaţionale. Astfel, acesta a ucis 5 milioane de oameni.
6. Ismail Enver Pasha- şi-a început cariera ca ofiţer turc, apoi a devenit lider în Revoluţia Tinerilor Turci. Se spune că aceasta a omorât 2.5 milioane de oameni.
7. Pol Pot- a fost liderul comuniştilor din Cambodgia. Acesta a menţionat că doreşte ``curăţarea ţării``, de unde şi 1.7 milioane de oameni morţi în urma acestui dictator.
8. Kim Il Sung- fiul lui Kim Jong-Il ce lupta ca guvernul să ia toate deciziile pentru ţară, ceea ce nu a reuşit. De aceea, acesta a omorât 1.6 milioane de oameni ce i se opuneau.
9. Mengistu Haile Mariam- preşedintele Etiopiei din 1974 până în 1991. A introdus iniţiativa de ``Teroarea Roşie din Etiopia``. Acesta omora oameni pe stradă pentru ca trupul să fie revendicat de către familie. Aceştia trebuiau să achite o taxă numită ``glonţul irosit``. Se zice că acesta ar fi omorât 400.000-1.5 milioane de oameni.
10. Yakubu Gowon- liderul oamenilor de culoare din Nigeria ce a cauzat un război în care au murit 100.000 de soldaţi. Se estimează că acesta ar fi omorât 1.1 milioane de oameni.
 Dacă credeaţi că dictatorii au dispărut de pe Terra, vă anunţ că aceştia mai domină în unele ţări. Ca să nu vorbim doar despre trecut şi istorie, s-a realizat un top al dictatorilor din zilele noastre. Topul a fost realizat în 2009 de către parade.com.
1. Robert Mugabe, Zimbabwe
Vârsta: 85
La putere din: 1980
În 2008 a fost de acord pentru ţinerea alegerilor, doar în caz de câşstigă acesta. Au fost torturate şi bătute în jur de 5.000 de persoane ce s-au opus acestuia, şi 163 au fost omorâte.
 2. Omar Al-Bashir, Sudan
Vârsta: 65
La putere din: 1989
Din 2003 până astăzi acesta a luat proprietăţile a 2.7 milioane de oameni. Armata acestuia este acuzată de tortură, viol, crimă, exterminare.
3. Kim Jong-Il, Coreea de Nord
Vârsta: 67
La putere din: 1994
Mii de oameni, inclusiv copii sunt sclavi pe motiv că ar fi comis crime şi că ar fi anti-socialişti
4. Than Shwe, Birmania
Vârsta: 76
La conducere din: 1992
Armata acestuia a omorât 140.000 de oameni şi au lăsat fără casă aproape 2 milioane de oameni precum că aceştia au fost împotriva în adoptării unei noi constituţii.
5. Regele Abdullah, Arabia Saudită
Vârsta: 85
La putere din: 1995
Nu dă voie femeilor să lucreze, să studieze, să călătorească, să se mărite sau să îşi facă buletin fără permisiunea bărbaţilor. Acesta a format biroul Drepturile Femeilor, dar membrii acestuia sunt... bărbaţi.
6. Hu Jintao, China
Vârsta: 66
La putere din:2002
Pedepseşte minorităţile din Tibet pe motiv de reeducare religioasă, ţinându-i prizonieri în lagăre pentru a munci. Toatea astea se întâmplă fără ca aceştia să fie judecaţi.
7. Sayyid Ali Khamenei, Iran
Vârsta: 69
La putere din: 1989
Arestează persoanele ce se opun regimului său, dar aceştia nu se manifestează violent. Arestează jurnalişti şi activişti ce sunt pro drepturile femeilor. În 2008, guvernul Iranului a adoptat legea că băieţii pot fi executaţi la vârsta de 15 ani, iar fetele la vârsta de 9 ani, în caz de încalcă legile.
8. Isayas Afewerki, Eritreea
Vârsta: 63
La putere din: 1991
În 2008 a afirmat că alegerile vor fi amânate pentru 3-4 decenii, deoarece polarizează societatea. Acesta controlează mass-media. Cel puţin 10 jurnalişti sunt încă în închisoare din 2001.
9. Gurbanguly Berdymuhammedov, Turkmenistan
Vârsta: 51
La conducere din: 2006
Guvernul acestuia controlează mass-media, nu sunt permise formarea partidelor de opoziţie, practicarea religiei este restricţionată.
10. Muammar al-Qadaffi, Libia
Vârsta: 66
La conducere din: 1969
Cred că toţi am auzit de el, deoarece este noua ``vedetă`` când e vorba de război. Guvernul acestuia este faimos prin actele de tortură asupra populaţiei.

Dictatura este o conducere bolnavă unde ``nimeni nu-şi dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească``. Gustave Le Bon îsi exprimă propria părere: ``Un dictator nu este decât o ficţiune. În realitate, puterea sa se diseminează între numeroşi sub-dictatori anonimi şi iresponsabili a căror tiranie şi corupţie devin curând insuportabile ``

miercuri, 31 august 2011

Republica Moldova are Consulat în Timişoara

Primarul şi prefectul au tăiat panglica celui de-al 14-lea consulat din Timişoara

Consulatul Onorific al Republicii Moldova la Timişoara a fost inaugurat miercuri, 31 august, de la ora 12.00. Cea de-a 14-a instituţie consulară din Timişoara îşi va desfăşura activitatea la sediul pe de Bulevardul Revoluţiei din 1989, nr. 20. Instituţia va asigura sprijin şi consiliere pentru toţi basarabenii din vestul României, fiind o concretizare a unei iniţiative care a aprţinut fostului preşedinte al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. La conducerea acesteia se află, în calitate de Consul Onorific al Republicii Moldova în România, prof. univ. dr. Silviu Sofronie.

La festivitatea de inaugurare au participat şi oficialităţi locale, printre care primarul Gheorghe Ciuhandu şi prefectul Mircea Băcală, rectori ai universităţilor din vestul ţării şi reprezentanţi ai Mitropoliei Banatului. După un şir de discursuri ţinute în faţa clădirii care găzduieşte consulatul, panglica a fost tăiată de primarul Timişoarei şi prefectul de Timiş. După acest moment simbolic, a urmat o slujbă de sfinţire a noului sediu, o masă festivă şi vernisajul expoziţiei de pictură ,,Simboluri care ne unesc: Vieru-Eminescu”, semnată de artistul plastic Dan Merişca.

Primarul Timişoarei speră la unirea dintre România şi Republica Moldova

Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei, a făcut o scurtă recapitulare a istoriei refugiaţilor basarabeni în Banat, a lăudat activitatea Organizaţiei Studenţilor Basarabeni, a salutat deschiderea unei asemenea instituţii, dar şi-a manifestat şi dorinţa de reîntregire a României Mari. „Timişoara este profund legată de Basarabia pentru că în timpul celui de-al doilea război mondial o mulţime de basarabeni s-au refugiat aici. Au fost oameni care şi-au părăsit gospodăriile în urma ocupării Basarabiei şi au găsit aici o a doua patrie. Au rămas aici şi au devenit cetăţeni vrednici, la fel cum sunt şi cei refugiaţi din Ardealul de nord şi Cadrilater. Banatul şi Timişoara au fost gazde primitoare pentru aceşti oameni, şi, când domnul Sofronie a venit la mine şi m-a rugat să găsim o rezolvare, am reacţionat pentru că şi eu provin dintr-o familie de refugiaţi din Ardealul de nord şi am înţeles această necesitate. Dar nu neapărat prin prismă istorică, ci şi prin prisma faptului că în momentul de faţă în Timişoara sunt foarte mulţi basarabeni. Nu mă îndoiesc de faptul că basarabenii din Timişoara vor găsi la consulat toată înţelegerea. Mă bucur, ca primar, că am reuşit acest lucru, dar ca român m-aş bucura să vină ziua în care nu va mai trebui să ne reprezentăm unii la alţii prin ambasade şi consulate”, a declarat Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei.
Sursa: www.osb.basarabeni.ro

marți, 16 august 2011

ADMITERE 2011


Dragi absolvenți, viitori studenți, vă adresez această ”scrisoare” pentru a-mi exprima gândurile și trăirile față de situația în care sunteți, deoarece anul trecut am fost în situația voastră și știu că e foarte dificil a-ți stăpâni stresul, emoțiile.
Țin să vă felicit pentru curajul cu care ați luat decizia de a studia în România. Să nu uitați un lucru: de unde ați pornit, cine merită medalia pentru succesele voastre și să pășiți cu demnitate în noua postură, adică în cea de student.
Toți știm că România își asumă marea responsabilitate pentru etnicii români de a-i primi la studii. În acest an s-au înscris la studii în jur de 3000 de absolvenți și vor fi oferite 5000 de burse. Vor intra toți unde doresc? Sincer, NU cred! De ce cred așa?? Anul trecut s-au dat multe burse, în jur de 2000 dacă nu mă înșel, și tot nu a fost bine pentru unii.
Să vă spun istoria mea: am terminat liceul teoretic ”V. Alecsandri” (profil real) din s. Colibași, r. Cahul, cu media pe anii liceu 9,80 și media examenelor de BAC 9,00. Credeam că e o medie destul de bună pentru a intra la o facultate din România. Mai multe despre aceasta, puteți afla AICI Nu am fost admisă în prima sesiune. Am fost foarte stresată, supărată. A existat și a doua sesiune, dar nu mai aveam speranțe. Și... am fost ADMISĂ! Dar cum se spune: pentru toți există un loc sub soare.
Ideea mea e să nu fiți dezamăgiți de ajungeți în situația mea. De nu intrați în prima sesiune, e OK, lucrurile vor reveni pe făgașul care trebuie. Eu cred că e mai ușor să intri din a doua sesiune, deoarece mulți rămân dezamagiți și nu mai cred în a doua șansă.
Unii poate nu vor fi admiși în orașul ce l-au visat în această perioadă și au învățat și strazile de pe Google Maps :)) Aceasta nu va fi o problemă majoră. Din prima clipă vă veți gândi: TRANSFER!! Mergeți la școală/facultate, încercați să vă integrați și vă va plăcea. În primele săptămâni detestam totul, dar acum abia aștept să înceapă facultatea, deoarece mi-e dor de oraș, de colegi, de profesori, de cămin.
Fiți înamrmați cu multă bucurie, deoarece vă așteaptă cea mai frumoasă perioadă din viața voastră.
Vă sfătuiesc ca până ajungeți în România să țineți legătura cu organizațiile formate din studenți basarabeni, deorece vă vor ajuta mult. Și dacă veți dori, puteți deveni și voi membri.
Eu vă sfătuiesc să fiți calmi, plini cu răbdare, căci totul TREBUIE să fie bine.
PS... Dacă cineva va fi admis în Arad, îmi puteți scrie oricând.
Vă trimit gândurile mele bune și BAFTĂ!
Cu drag, Doinitsa B

vineri, 12 august 2011

PAȘAPOARTE ALBASTRE


Ești cetățean al Republicii Moldova? Te afli peste hotare și vrei ca toată lumea să știe cât de mult îți iubești țara? Vrei să apari în videoclipul celor de la ”Snails”? Dacă ai răspuns afirmativ la toate întrebările de mai sus, s-a ivit șansa de a apărea pe ”sticlă”!
Iați pașaportul albastru, o cameră video și alege cel mai renumit loc din orașul în care te afli și dansează după renumita piesă pentru ”Pașapoarte albastre”. Mai multe instrucțiuni găsiți aici.
Nu știu ce părere aveți despre acest eveniment, dar mie îmi place ideea de a arăta întregii lumii că EXISTĂM!! Yo-yo, hello, we are from Moldova!
Preferații mei sunt tinerii din China și Canada, deoarece au avut o coregrafie foarte... specială. Îi puteți urmări aici și aici. Aici puteți urmări show-ul celor din Timișoara.
Dacă vă decideți, așteptam să urmărim video-urile voastre pe Youtube :P
Doinitsa B

luni, 25 iulie 2011

COSTINEŞTI

Am fost la mare... pentru prima dată în viaţa mea... Eram atât de fericită. Nu credeam că marea poate fi atât de...sărată! Destinaţia a fost Costineşti. Mă gândeam că va fi naşpa, dar eram optimistă.
Datorită notelor bune obţinute mi s-au oferit 5 zile în staţiunea Costineşti, cazarea şi măncarea fiind GRATIS!
Desigur, nu am mers singură la marecun(iubita mea prietenă Lăcrămioara). Am fost cazate în Complexul Corsa, C2, camera 59. Condiţiile erau destul de bune: pat dublu, televizor, duş. La urma urmei, cine se duce la mare ca să stea în cameră? Am primit bonuri de masă în valoare de 200 de lei pentru 5 zile. Ne gândeam că nu ne vor ajunge, dar ne-am încadrat perfect.
Ce am făcut?
Ne-am bronzat, ne-am distrat, am avut diferite aventuri, am încercat noi mâncăruri.
Muzica şi plaja erau preferatele zilei. La ora 10 fuga pe plajă, la prânz pe la 15-16, apoi back to the beach până pe la 19. Mergeam la hotel, făceam un duş, apoi la plimbare. După plimbare în faimosul club din Costineşti.
Unde am mâncat: cu bonurile date puteam mânca doar în două locuri: Terasa "Corsa" şi la restaurantul "Vraja Mării". Dacă e să dau un sfat viitorilor turişti, mâncaţi la Vraja Mării. E un pic mai scump, dar merită toţi banii din lume. Noi am încercat următoarele mâncaruri noi: tochitura dobrogeană şi ciorbă cu fasole în pâine. Ciorba a fost super gustoasă. Nu ezitaţi a o gusta de ajungeţi pe acolo.
Ciorba cu fasole în pâine



Tochitură dobrogeană

Să nu uit şi de cel mai bună LIMONADĂ din lume de la "Vraja Mării"!!!
Unde ne-am distrat: în Mega discoteca Tineretului alături de vedetele autohtone ca Connect-R, Guess Who, David Deejay & Dony, Voltaj, Deepside Deejays.






Despre aventuri: Aventura "Banana" :))) Cine a mai fost la mare ştie ce înseamnă să pleci pe banană în largul mării. Doamna ce ne-a dat vestele m-a întrebat dacă ştiu să înot. Eu am zis ca NU. Mi-a zis OK şi mi-a dat vesta de salvare. Ne-am urcat pe banană şi la plimbare. Eu credeam că doar te plimbă ca să vezi marea. Când colo, nenea ne-a răsturnat în apă. Am crezut că a fost un accident, am intrat în panică, am crezut că mor. Mă ţineam de cine puteam, ba de un băiat, ba de Lăcră. Am fost şocată! Un băiat mi-a zis calm şi cu zâmbetul pe buze: "Mai avem de încă două ori!" Cred că a fost cel mai urât lucru ce l-am auzit în viaţa mea. Na, s-a mai întâmplat o dată, apoi ne îndreptam spre mal. M-am relaxat şi când colo, ăla ne-a aruncat în apă pentru ultima dată. Am zis ca nu voi mai avea parte de acest tip de aventuri, caci sunt o teroare pentru mine. Tot în acea zi am plecat cu vaporaşul până la epavă şi înapoi, dar tot eram pe stress mode :))


Ce nu am ratat: RĂSĂRITUL



Ce mi-a plăcut: marea, plaja, muzica de pe plajă, distracţiile, soarele, ploaia


Recomand Costineştiul oricui, deoarece e litoralul tineretului unde nici nu ai timp să dormi!
Pentru a viziona câteva filmuleţe făcute în Costineşti:
Răsăritul
Concert Connect-R
Concert Voltaj
Concert Guess Who
Concert Deepside Deejays
Concertul unui Indian

vineri, 15 iulie 2011

CRED... CREZI... CREDEM?

În ce crezi? Am fost prea directă? Sunt curioasă! În prima dragoste care e cea mai inocentă şi adevărată? În vorbele iubitului/ iubitei? În părinţi, în Biblie, în politicieni, în mass-media, în încălzire globală?
Suntem manipulaţi. Asta e prima mea concluzie. În psihologie se afirmă faptul că devenim ceea ce alţii doresc să fim. Noi, ca persoane ne modelăm după standardele altora. Ce putem controla? Sentimentele, gândurile sau comportamentul?
Credem mai uşor în ceva ce dorim să existe. Mă iau pe mine ca exemplu. Cred că Moldova va deveni într-o zi o ţară de apreciat, cu oameni respectabili, o ţară ce să facă parte din Uniunea Europeană. Se va întampla? Nu, deoarece noi ca oameni nu ne putem schimba, ne paşte răutatea, minciuna şi sărăcia. Dar cine îmi modelează ideile? Mass-media cu toate replicile ca `Integrare Europeană`. De ce nu se axează pe lucruri ca ordine în ţară, ajunge atât dezastru.
Nu cred în încălzire globală. O prostie! Eu văd acest subiect ca fiind o bîrfă mondială, deoarece de la geneză până acum Terra a fost în plină schimbare. A existat epoca de piatră, de gheaţă. Poate intrăm şi noi într-o altă epocă ce va duce la schimbări drastice. Persoanele ce au trăit în epoca de gheaţă s-au gândit la încălzire globală? Nu cred! Au acceptat lucrurile aşa cum s-au întamplat, deoarece pe unele nu le poti controla. Da, cred că noi poluăm aerul şi că acţiunile noastre au consecinţe negative asupra mediului, dar nu încât să topim gheţarii.
Cred că există HIV/ SIDA, aşa cum cred că există şi tratamentul acesteia. De ce nu ştim de acesta încă? Pentru că oamenii de ştiinţa şi cei din medicină mai fac un ban pe spatele altora. Produc tot felul de medicamente, vaccin, dar nu leacul dorit.
Cred că unele boli ca gripa porcină, gripa aviară sunt produse în laborator. Ştiinţa avansează rapid. Ştiţi că în această lună japonezii s-au "jucat" în laborator şi au creat pe baza geneticii un şoarece ciripitor? E puţin lucru? Undeva se întâmplă lucruri ce sperăm a fi pentru noi, dar sunt împotriva noastră.
Să crezi în iubire... hmmm... Azi o ai, mâine nu. Ce cred unii că ar face pentru iubire? Exemplul unei domnişoare: a fost acceptată la facultate în România, s-a adaptat mai greu, mergea des acasă în Moldova, şi-a găsit un iubit de acasă. De dragul iubirii a cerut să fie exmatriculată de la facultate ca să fie lângă el. Să fie o iubire în care să crezi? Da, unii mai cred în aceasta atunci când baiatul îi zice fetei: " iubito, ne vedem cât putem şi când putem, termină facultatea la care ai intrat, căci ai muncit în liceu pentru a ajunge cineva". Mai rar aşa situaţie, nu? Dacă întâlniţi aşa băiat, atunci să credeţi în iubire, dar cu grijă.
Biblia... Mă consider o persoană credincioasă, cred că există un spirit divin ce ne ghidează viaţa, dar când aud cuvântul Biblie mă duce cu gândul la erori. Se afirmă în geneză despre facerea lui Adam şi Eva şi restul. Dar se spune că înainte de ei au existat civilizaţii de o mare importanţă ca cea Maya. Cum de au disparut subit? E imposibil să dispară brusc o aşa civilizaţie, deoarece oamenii se înmulţesc :))
Să iau şi partea inversă a ideii, că acord dreptate Bibliei. Lumea a luat naştere de la Adam şi Eva, primii oameni. Aceştia au avut copii, iar copiii lor s-au înmulţit între ei? Nu ar fi acesta incest? Deci, sutem toţi ca ei?
Să crezi în prieteni, în străini. În primul rând, de ce să nu crezi deplin în tine apoi în ceilalţi? Cum i-am spus şi unei prietene: nimeni nu îţi vrea binele, cu excepţia părinţilor şi a iubitului (de e unul serios!). De aceea, crede în tine, fii sigur/ sigură că orice ai face reuşeşti. Iar pentru a fi puternic ai nevoie doar de ambiţie si o atitudine corectă faţă de sine.
Poate că prin intermediul acestui articol voi intra într-o contrazicere de idei, dar fiecare are propria lui viziune în ce crede.
Nu ştiu în ce credeţi sau nu, dar vă îndemn să deschideţi bine ochii ca să vedeţi cine vă e alături, cine vă manipulează şi cui îi pasă întradevăr de voi.
Vă pup cu mare drag, Doinitsa B

joi, 30 iunie 2011

PSIHOLOG VS PREOT

Nu ştiu câţi dintre voi s-au gândit să apeleze la un consilier psihologic atunci când s-au aflat într-o dilemă SAU câţi doresc a apela. De ce? În zilele noastre ai eticheta de ``nebun`` dacă te vede cineva ieşind de la psiholog.
Zilele astea mă gândeam dacă aş fi pusă să aleg între un psiholog şi un preot pentru a-mi rezolva problemele legate de neliniştea interioară, oare ce aş alege?
Să le luăm pe rând. Eu consider că a fi psiholog nu e un lucru uşor, deoarece te poţi implica în viaţa pacientului mai mult decât trebuie, dar un psiholog ce dă dovadă de profesionalism ar trebuie să ştie să delimiteze propriile sentimente faţă de problemele pacientului. Rolul acestuia este nu să-i spună pacientului ce cale să urmeze, ci să-l conducă inconştient spre calea descoperirii. Astfel, o persoană realizează că momentele din viaţa sa încep să se producă cu un anumit scop. Ştiu că pentru unii e foarte greu să aibă încredere într-un psiholog, deoarece noi, oamenii, suntem obişnuiţi să avem tangenţe cu persoanele ce ne cunosc, cu care avem ceva în comun. Pe de altă parte, unii au încredere în psiholog din prima clipă, deoarece necunoscându-i aceştia se manifesta diferit, fără să se teamă că cineva i-ar putea judeca.
Pentru a clarifica unele probleme referitor la activitatea interioară, unii ar alege un preot. De ce? Aceştia consideră că se confesează lui Dumnezeu, iar acesta le va arăta calea dreaptă ce trebuie de urmat. În acelaşi timp, aceştia cer iertare pentru faptele comise, fiind iertaţi. Acest gest nu este atât de liniştitor în faţa psihologului, deoarece nu simt că ar fi primit iertarea. Unele persoane cred că acest tip de fapte nu pot fi spuse psihologului din teama de judecată.
Mulţi cred că există preoţi cu un har aparte, cu abilitatea de a linişti sufletul omenesc prin rugăciuni. Cred că acesta este încă un motiv pentru care se alege biserica ca loc de linişte.
Ţin să menţionez că ambele variante le consider a fi benefice. Nu înclin balanţa spre psiholog sau preot. Principala deosebire dintre acestea este credinţa şi ideologia omului ce trebuie să aleagă o cale cât mai bună pentru a-şi rezolva ``problemele``.
Pentru a completa lista de idei, adaug următoarea idee: `` Duhovnicul operează cu milă şi dragoste, iar psihologul cu tehnici din ce în ce mai străine de duhul Părinţilor noştrii. Iar dacă mijlocul folosit nu e bun, nu obţinem vindecarea, ci doar o iluzie a ei. Sf.Siluan zicea că nu putem folosi un mijloc rău pentru un scop bun. Nu există aşa ceva! Aşa că trebuie să luăm aminte ce preţ plătim pentru o vindecare şi mai ales de unde ştim sigur că e o vindecare autentică.`` (Victoria, în site http://filida.wordpress.com ).În partea opusă se află următoarea idee: `` Dată fiind construcţia profesională a psihologului, el va tinde, în permanenţă, spre a trata raţional afecţiunile diagnosticate``(Gabriela-Florina, în sitehttp://ggabbytta.blogspot.com)
Părerea mea este că această alegere este una personală ce ţine de modul de trai al ficăruia.

sâmbătă, 18 iunie 2011

EVALUAREA ANULUI UNIVERSITAR

„Timpul este doar fluviul de unde pescuiesc eu” (Charles Baudelaire)
Deja a trecut și primul meu an universitar...rapid!! Cu mai multe succese decât insuccese. Am avut un an MINUNAT, ador sa fiu studentă!
Dacă e să calculez evoluția mea ca studentă la Vlaicu, îmi aduc aminte de prima mea zi în cămin: holuri înguste, de mi se părea că sunt într-un spital, toată lumea saluta cu „ceau„, iar eu de nervi că am ajuns în Arad, salutam cu „bună„, de ce să fiu ca ei :)) Îmi aduc aminte că unica mea dorință în toamnă era să fiu cu nefumătoare în cameră, apoi au urmat alte dorințe: să fie și de treabă. Credeam că mă voi acomoda greu, dar a fost bine, mai bine decât mă așteptam.
Îmi pare bine ca mi-am făcut rapid noi prieteni, în special draga mea colegă de cameră Lăcrămioara( Lăcrimioaro :)) ,iubita, îmi va fi dor de tine :* )
La facultate a fost horror în prima lună. De ce? Pentru ca am plâns atât de mult că eu nu vreau la Științele Educației, eu nu vreau să fiu educatoare sau învățătoare. Îmi era rușine să zic cuiva la ce facultate sunt, în special când îi auzeai pe alții: drept, economie, etc. Acum, spun cu mândrie că sunt persoana ce va forma calitățile și abilitățile copiilor voștri :P Prima zi la facultate a fost OK. M-am împrietenit cu nebunatica mea Luly ( pupici Luly :))) ), amândouă nu știam pe ce lume suntem, până ne-am dezmeticit. Îmi aduc aminte când am luat notițele de la o colegă și când să i le dau înapoi nu mai știam cum arată :)) , pe când ea se uita la mine și nu știa sigur dacă sunt eu! Sunt bucuroasă că am dat peste o persoană atât de zâmbitoare, optimistă și plină de viață ca Andreea( draga mea, have fun în Spania)
Despre mâncarea la cantină: sărată! La noi se zice că dacă bucătăreasa face mâncarea prea sărată înseamnă că e îndrăgostită, dar nu cred că acesta era motivul! Mi-a fost greu să mănânc ca în Arad, în prima lună mă durea rău stomacul. Măi, atâtea ciorbe și supe nu am mâncat în viața mea. Tot aici am aflat ca mâncarea pentru studenți e compusă din fasole și mazăre, dacă o dată pe săptămână lipsea una din astea, era grav! De exemplu: orez cu mazăre, mazăre cu carne, ciorbă de mazăre, ciorbă de fasole uscată, fasole uscată cu cârnaț, fasole verde :))) cum să nu adaugi 1-2 kg? Bine, același meniu în fiecare săptămână. Groaznic, nu?
Viața de cămin? Minunată cu multe prostii! De exemplu: girls night și să rămâi fără curent :)) sau să dai peste o persoana super nebunatică, gen Crețu ( să fii cuminte pe vară și ne vedem la toamnă, doar că fără stropit). E interesant să arunci în camera vecinului de la etajul III cu un măr, deoarece acesta nu dorește să dea muzica mai încet.
Cel mai amuzant lucru a fost să ne pregătim cu fetele o zi întreagă să mergem la teatru, ne lăudam la toți și când ajungem, nu mai sunt locuri. Girls, îmi pare rău că nu am mai ajuns.
Îmi va fi dor de cimitirul-parc de alături, căci era unicul loc unde te poți plimba liniștită.
În tot acest timp m-am familiarizat cu ideologiile românilor: de ce oltenii au porecla de prazilieni, moldovenii-sârme, de ce nu adoră ei țiganii. Mă bucur că în Arad basarabenii sunt îndrăgiți, spre deosebire de Timișoara...!
În ultimele săptămâni m-am familiarizat cu cei din organizația AIESC Arad. Regret că nu am facut-o mai devreme, deoarece deja plec acasă. Am cunoscut persoane cu inițiativă, pe care sper să le revăd la toamnă și să petrecem mai mult timp împreună.
Succese: am obținut note bune la învățătură, am participat la Sesiunea de Comunicări Științifice, ocupând locul II, am organizat cu succes un proiect pentru donații copiilor din Arad, am fost invitată la Senatul din București ca etnic român ce a obținut merite deosebite la învățătură, am acumulat diverse cunoștințe din domeniul psihologiei, pedagogiei, care îmi sunt de folos și în viața de zi cu zi, nu doar din punct de vedere academic.
Planuri: vara asta doresc să plec într-un exchange, să fac practică în Rusia, ca profesor de limba engleză. Sper să fiu acceptată și să mă descurc. Să îmi țineți pumnii!
Dragii mei arădeni, ne revedem la toamnă cu același zâmbet pe buze, cu aceeași căldură sufletească. Vă mulțumesc pentru primirea călduroasă, mereu îmi va fi drag să revin. Abia aștept începutul unui nou an universitar, unul plin de surprize, noi așteptări și succese.
Îmi va fi dor de voi toți! Vă pup și să aveți o vară minunată ca să avem ce povesti la toamnă!

Doinitsa B

miercuri, 8 iunie 2011

TE-AM FĂCUT SĂ ZÂMBEȘTI

„ Copiii sunt raza societății și viitorului”
După cum știți, am implementat un proiect („Te Fac Să Zâmbești”) destinat copiilor de la Centrul de Violență Domestică, Abuz și Neglijare din Arad. Am strâns donații de la studenți, ca: haine, jucării.
Ieri am fost să semnez contractul de confidențialitate în calitate de donator. Am ajuns la poarta centrului. M-a întâmpinat un domn, cred că era gardian. Am facut un pas în curte și... am rămas... uimită! De ce? Vedeam copii foarte mici, cu vârsta cuprinsă între 1-4 ani. Fetițele cum m-au văzut au alergat cât de repede au putut ca să mă ia de mână, să mă imbrățișeze și nu încetau să spună „mama”, apoi îmi spuneau „doamnă”. M-au ținut de mână până am intrat în clădire. Nu doreau să-mi dea drumul, până când o doamnă de acolo a zis: „ Lăsați domnișoara să intre”. Toți s-au lipit de perete.
Un copilaș mi-a atras atenția, deoarece era cel mai mic. Era în iarbă și mergea pe brânci. Cred că avea în jur de 9 luni. În acel moment, m-am gândit ce fel de mamă poți fi ca să nu ai grijă de copilul tău sau cine știe din ce motive era sărăcuțul acolo.
Am luat-o și pe colega mea de cameră cu mine. Aceasta avea o plasă în mână. Un băiețel se apropie de ea și îi spune:„Mi-ai adus cadou? Bomboane?” Mi-a parut rău pentru el, căci nu aveam nimic să-i dau, macar o bomboană. Când am plecat făceau toți cu mânuțele și spuneau în cor „Ceau!”. Mi s-a rupt inima. Dacă aș fi putut, i-aș fi luat pe toți cu mine, doar să le fie bine.
Astăzi am mers cu două colege de la facultate, Liana și Simona și cu colega mea de cameră Lăcrămioara să donăm lucrurile strânse. Copiii ne-au întâmpinat cu aceeași căldură. Toți doreau să ne țină de mână sau doar să stea lângă noi.
Astăzi le-am cumpărat bomboane. Le-am dat la cei mari și cei mici. Erau atât de fericiți, încât mă simțeam și eu împlinită că am făcut pe cineva să zâmbească. Am organizat diferite jocuri cu ei, ca: „Ursul adormit”, „Podul de piatră”, „Împăratul”. Li se citea bucuria în ochii lor mari și frumoși. Doream să stau o viață acolo, până cresc ca să realizeze că totul a fost doar un vis.
În timp ce ne jucam, toți copiii doreau să stea cu noi, să ne țină de mână. O fetiță îmi spunea de fiecare dată „doamna mea, tu ești doamna mea”.
Nu am putut să mă abțin fără să întreb o fetiță de când e acolo. Mi-a răspuns trist și sec: „de mult timp”. Când am plecat toți ne spuneau „Ceau, ceau, ceau...”
Când voi mai avea șansa, voi mai trece pe la ei ca să știu cum se mai simt micuții.
Astăzi am trăit o experiență ce nu o voi uita niciodată. Am văzut ce înseamnă pentru un copil în loc să zică „mama ” zice „doamna”, am văzut că și o simplă bomboană îl poate face fericit. Un zâmbet, o strângere de mână, o îmbrățisare poate aduce soarele în viața cuiva.
Dacă aveți șansa să ajutați un copil, vă sfătuiesc să o faceți, deoarece toți avem nevoie de afecțiune, în special copiii. Să știți că ochișorii lor exprimă mai multe lucruri decât cuvintele.
Iubiți copiii, căci sunt un dar valoros pe Pământ!

luni, 30 mai 2011

STUDIAZĂ ÎN GERMANIA

IB (International Business) – Noua structură a programului

1.ESB Reutlingen
- Unul din liderii instituţiilor academice de management
- Poziţii de vîrf în numeroase topuri ale universitaţilor în Germania cît şi în lume
- Numeroşi parteneri în lumea afacerilor (Coca Cola, Daimler, P&G, Vodafone, BCG, etc.)
- O reţea foarte puternică de Alumni
- Un total de 20 de programe Bachelor si Master

2.International Business (BSc)

2.1 Structura programului de studiu:

- Opţiunea 1 – 7 semestre în Universitatea Reutlingen pentru o diploma Bachelor în Stiinţe, în care sînt incluse două semestre de practică şi un semestru în străinătate
- Opţiunea 2 – 8 semestre pentru a obţine o diploma Bachelor dubla de la Universitatea Reutlingen şi de la Universitatea Napier, Edinburgh
- Opţiunea 3 - Dupa cel de-al 2-lea semestru de practică, continui încă un an la una din universitaţile partenere în lume pentru a obţine o diploma de Bachelor şi Master în doar 9 semestre.
De menţionat că toate cele 3 opţiuni includ 2 semestre de practică şi un semestru major.

2.2 Ariile de interes
- Strategie şi Marketing, Finanţe şi Contabilitate, Organizarea şi Managementul Resurselor Umane

2.3 Caracteristici
- Internaţionalitate
a)70 studenţi- 35 internaţionali, 35 germani
b)Cursuri în Engleză (în semestrele superioare unele cursuri sînt in Germană)
c)Adiţional încă 2 cursuri de limbi străine ( Spaniolă si Franceză, pentru studenţii internaţionali – Germană)
- Orientare Practică
a)Semestre de practică oriunde în lume
b)Parteneriat cu comapnii internaţionale (Google, SAP, Bosch, Daimler, etc. )
c)Modele moderne de învăţamînt: Proiecte, Studii de Caz, Prezentări, etc.
d)Profesori de calitate înaltă cu experienţă în domeniul afacerilor
- Activităţi extracurriculare
a)Comitetul Studenţesc: Proiecte cu privire la viaţa de student
b)Resursele ESB : Proiecte cu privire la ESB (ex. Organizarea Tîrgului de Afaceri, Resursele Sportive, Consunltanţa Studenţească, etc.)

2.4 Procesul de aplicare
- Condiţii esenţiale
a)Calificare oficială pentru admitere la facultate: Diploma de Baccalaureat
b)Posesie a limbii Engleze
- Criterii suplimentare pentru pentru admitere sunt experienţa de lucru şi experienţa internaţionala, dar nu sunt obligatorii
- Documentele necesare pentru aplicare
a)Aplicaţia online sub forma printată
b)CV
c)Diploma de Baccalaureat tradusă în limba Engleză şi legalizată notarial. În cazul în care Diploma de Baccalaureat încă nu există în timpul aplicarii e admisibil trimiterea notelor din ultimii doi ani de studiu.
d)În cazul în care exista, dovadă de semestre de practică, experienţă de lucru, experienţa internaţională
e)Pentru aplicanţii internaţionali, dovezi de posesie a limbii Engleze (ex. TOEFL)
f)Scrisoare de motivare: scrisoare de motivare, scrisă în limba Engleza, cu lungimea de o pagină pe tema:
„ De ce am ales domeniul Afacerilor Internaţionale pentru viitoarea mea carieră”
- Procesul de aplicare
a)Aplicarea scrisă (termen de preadare: 1 iunie pentru semetrul de iarnă, 15 noiembrie pentru semestrul de vară)
b)Interviu ( iulie pentru semestrul de iarnă, decembrie pentru semestrul de vară)

3.Costurile
-Taxele de studiu
a)Taxa de şcolarizare: 500 €/ semestru + taxa de administrare ( aprox. 100 €)
b)Semestrul de practică: doar taxa de administrare
c)Semestrul de schimb într-o universitate parteneră : taxele de şcolarizare sînt plătite către ESB Reutlingen
d)MBA / Master la o universitate parteneră: în funcţie de universitate ( 10 000 € - 35 000 €)
-Acomodarea în Reutlingen
a)Camerele de cămin în jur de 210 € - 240 €
b)Apartamentele private de la 280 € în sus
Pentru mai multe informaţii vă rugam vizitaţi pagina de internet a universitaţii şi a programului
http://www.esb-business-school.de/en/studiengaenge/bachelor/bsc-international-business.html
http://www.esb-business-school.de/en/business-school.html
www.reutlingen-university.de
sau ma puteţi contacta pe e-mail: cebanu.victor@gmail.com

Cebanu Victor
Student Afaceri Internaţionale
la ESB Reutlingen, Semestrul 2
e-mail: cebanu.victor@gmail.com
tel: +4917638489218

Doinitsa B

vineri, 27 mai 2011

FUNNY THINGS

Salut, cititori. Cum mai sunteți?
La mine nimic nou, înafară de minunatele clipe din studenție: facultate, cămin. Dacă aș putea, aș face toata viața facultate, să stau în cămin.
Nu știu când ați râs voi ultima dată, dar eu am râs acum câteva secunde când am găsit ceva amuzant și am zis să vă dăruiesc și vouă un zâmbet.
Deci, următoarele facts sunt foarte interesante:
1. Imnul Greciei are 158 de versuri, dar nimeni nu le-a memorat vreodată.
2. În această lume există mai multe găini decât oameni.
3. Peștișorul de aur are o memorie de 5 secunde.
4. Nu poți strănuta cu ochii deschiși.
5. Alunele sunt folosite pentru a face dinamită.
6. Struțul are ochii mai mari decât creierul.
7. Libelula are o durată de viață de 24 ore.
8. Bărbații ce își sărut soțiile dimineața trăiesc mai mult cu 5 ani.
Să fie doar „superstiții” ? :)))

marți, 24 mai 2011

DE-ALE COPIILOR ARĂDENI



Dacă ați fost atenți, am mai menționat că ADOR copiii! Oriunde mă duc și văd unul sunt cu ochii pe el :))
Deci, în ultima săptămână i-am urmărit mai atent prin tramvaie, pe drum, în diverse locații și am auzit funny things de la ei.
Eram într-un magazin, lângă mine era o doamnă cu un băiețel. Dânsa se tot uita la lucruri, iar copilul zice: ”Mami, dacă nu ieșim acum, nu mai vorbesc toată viața cu tine!” Cred că ăsta da șantaj!
În tramvai un copil îi zice mamei: ”Mi-e foame, să-mi cumperi înghețată!” Cred că la copiii înghețata ține și de foame, nu doar de sete.
Un alt copil vede din tramvai o remorcă lângă o mașină. Acesta zice: ”Buni, a rupt mașina?” Desigur, bunica i-a răspuns: „Puișor, nu! E remorca de la mașină!”
În altă zi, luând tramvaiul numărul 7, cel care trece peste pod în Micălaca, o fetiță îi zice mamei: ” Mami, de ce tramvaiul merge pe o parte? S-a îmbătat?” Mama a schițat un zâmbet și a zis: ”Așa e drumul”
O fetiță în jur de 6-7 ani îi face confesiuni bunicii:” Bunica, știi că îl iubesc pe verișorul meu Alex și când voi fi mare mă voi căsători cu el, căci e frumos.” Bunica îi zice: ”Cum să vă căsătoriți, că sunteți verișori, nu se poate”. Scumpa zice:” Dar eu vreau să îl aștept”. Apoi, din discuția lor a rezultatul faptul ca verișorul fetiței avea 15 ani. Va aștepta ceva timp fetița! :))
Toată magia la frazele de mai sus este expresia feței copilului, modul cum pune el întrebarea, cum pare atât de confuz că unele lucruri nu sunt așa cum și le imaginează.
Abia aștept să termin facultatea ca să mă bucur de fiecare zâmbet a lor, de fiecare gest, deoarece copiii reprezintă cel mai minunat lucru ce îl putem avea, iar grija față de ei ne face mai umani!

Doinitsa B

miercuri, 18 mai 2011

DESPRE ``MITOCAN``

Probabil că ați auzit până acum cuvântul mitocan”, nu? Definiția ce o găsim în DEX este următoarea: ”om cu comportări grosolane, vulgare; bădăran, mojic”.
Poate că nu mulți știu de unde provine acest cuvânt, de aceea acest articol este destinat persoanelor ce doresc a ști mai multe despre orice.
Deci, cuvântul ”mitocan”a luat naștere cu mult timp în urmă. În fiecare comunitate existau mănăstiri, deisgur, unde trăiau călugării. Călugării erau obligați să poarte un cordon (un fel de brâu) cu trei noduri. Primul nod însemna acceptarea sărăciei, deoarece călugării nu aveau voie să posede averi. Al doilea nod însemna supunerea față de conducătorul mănăstirii. Al treilea nod însemna promisiunea de a nu întreține relații sexuale. Când una dintre cele trei promisiuni de mai sus era încălcată, călugărul era izgonit din mănăstire. Acesta nu avea unde să trăiască, conform regulilor, nu dispunea de averi. De aceea, el își construia o casă din lut, paie sau crengi de copaci. În societatea de atunci, casa călugărului izgonit se numea ”mitoc”, iar persoana ce locuia în mitoc se numea ”mitocan”.
Poate că ăsta e și motivul pentru care acest cuvânt nu există la genul feminin.
Înțelesul cuvântului s-a păstrat până în zilele noastre: necioplit, om ce se situează în afara societății.
Așa că data viitoare când faceți pe cineva mitocan, știți originea acestuia.

Doinitsa B

vineri, 13 mai 2011

TE FAC SĂ ZÂMBEŞTI


``Copilaria este primăvara tinereţii``
Alexandru GH. Radu
Vrei să faci un copil fericit? Ai lucruri acasă de care nu mai ai nevoie ca: haine, jucării, cărţi şi altele? Dacă da, fii alături de noi în proiectul ``TE FAC SĂ ZÂMBEŞTI`` pentru a ajuta copiii de la Centrul de Violenţă Domestică, Abuz şi Neglijare din Arad. Vino cu lucrurile ce doreşti să le donezi în perioada 16-31 mai, între orele 09:00-16:00, str. Elena Drăgoi, nr.2, Complex Universitar Micălaca, et.1, sala 83.
Vă aşteptăm cu drag ca să facem ziua unui copil cât mai frumoasă!
Contact: 0757598754

Doinitsa B

duminică, 8 mai 2011

HOMOSEXUALITATEA

Societatea contemporană e într-o permanentă expansiune, unele lucruri schimbându-se după bunul plac al oamenilor. Una dintre aceste schimbări este homosexualitatea. În zilele noastre, părerile sunt împărțite, deoarece ne ghidăm după regulile stăbunilor noștri: bărbatul are locul lui și femeia locul ei.
Primul cuplu homosexual se consideră a fi Khnumhotep și Niankhkhnum, originari din Egipt ce au trăit în perioada anului 2400 Î.C.
Primul caz din Europa s-a înregistrat în Grecia Antică, celții acordând o mare importanță acesteia.
Prima dezbatere privitor la homosexualitate a fost organizată în Anglia, în anul 1772. Robert Jones era vestit în Anglia pentru artificiile care le producea. El a fost condamnat la moarte, deoarece ar fi sedus un băiețel de 13 ani și ar fi întreținut relații sexuale cu el. Daca analizăm din alt punct de vedere, acest caz ar corespunde nu homosexualitatii, ci pedofiliei.
Homosexualitatea a existat dintotdeauna, nu a apărut în zilele noastre. Doar a devenit evidentă în zilele noastre. Herpelin explică viața culturală, socială și politică a homosexualilor în „One Hundred Years of Homosexuality” (1990).
Cu timpul, relația acestora a ajuns până la stadiul de căsătorie. Țările ce recunosc căsătoriile dintre două persoane de același sex sunt:
- Olanda (din 2001)
- Belgia(din 2003)
- Canada (din 2005)
- Croația
- Danemrca
- Finlanda
- Suedia
- Norvegia
- Regatul Unit
- Luxemburg
- Noua Zeelandă
- SUA (în statele: Connecticut, Dicstrict of Columbia, New Hampshire, New Jersey, New York, Maine, Massachusetts, Vermont, Iowa, Wisconsin, Oregon, Washington, California, Nevada).
Poate că unii sunt foarte revoltați împotriva acestor oameni. Poate dacă v-ar trimite cineva în America pe un an de zile v-ați schimba părerea. Nu zic să vă schimbe modul de gândire, ci doar să vedeți lucrurile un pic altfel: fiecare este ceea ce dorește și nu ar trebui judecat sau să fie ceea ce NOI dorim. Fiecare are propria sexualitate și o pune în evidență așa cum crede că e mai bine.
Cât timp am stat în America, din 2008 până în 2009 mi-am facut impresii ce nu le pot schimba. De exemplu, în prima zi de școală: în fața mea era un băiat cu părul până pe lângă urechi, mai machiat ca mine, cu foarte mult fond de ten pe față și îmbrăcat în haine mulate pe corp. La început am crezut că e fată, apoi mi-am dat seama că e baiat. Am fost șocată, cum e posibil?! Bine, am văzut primul homosexual din viața mea. Am vorbit cu familia gazda și mi-au explicat cum stau lucrurile. Mai târziu, în școală se afișau și fetele, sărutându-se, băieții ținându-se de mână, în oraș era la fel. Atunci am început să realizez că fiecare trăiește după propriile reguli, fără a ține cont de părerile altora.
Sunt sigură că în Moldova și în România populația nu va accepta niciodată acest aspect, chiar daca cuplurile încep să se „afișeze”. Nu prea mulți ar înțelege un aspect atât de important, chiar dacă nu e vorba de viața și demnitatea lor.

joi, 28 aprilie 2011

ROMÂNIA ŞI RESTUL

Cine a zis că toate prostiile se întâmplă în Republica Moldova, s-a înşelat amarnic. Se întâmplă ORIUNDE! Azi vin cu o PROSTIE made in Romania. Poate că pe unii ne uimesc prostiile altora, pe alţii ne lasă rece, dar părerea mea este că dacă treci azi cu vederea mâine va fi un lucru obişnuit.
Deci, am un prieten Ion ( să zicem că aşa îl cheamă) şi lucrează la firma X, o firmă ce se ocupă cu vânzarea materialelor de construcţie, grădină, etc. Toţi angajaţii de la firma X au facultatea terminată, Ion terminând masterul anul asta( desigur, a învăţat ceva şi lucrează altceva). Credeţi că Ion are primul său job? Nu! A lucrat la o firmă de sucuri şi datorită muncii sale, de multe ori a fost primul în clasamentul naţional al vânzărilor.
Într-o zi, prezenţa cuiva a ``sărit`` în ochi: o doamnă în jur de 50 de ani, mai negruţă( bronz permanent!:) ), adică ţigancă. Na, nimeni nu a schiţat un gest de discriminare faţă de doamna Y. Trebuie să menţionez că stimata doamnă are 8 clase abia terminate, dar abia ştie să citească. Când a fost pusă să citească eticheta de la un produs a zis că nu vede şi a chemat un angajat să citească. Atunci, tanti, dacă nu vezi de ce nu îţi cumperi ochelari, hmm? Toate bune până aici.
Într-o zi liniştită, şeful a făcut un anunţ: ``doamna Y va fi noua voastră şefă. În caz de nu ştiţi ceva, apelaţi la dânsa``. Angajaţii au rămas uimiţi! Eu aş fi reacţionat la fel!
Până în prezent, doamna a concediat doi angajaţi. De ce? Deoarece s-au certat cu ea!
Ideea este următoarea: mai merită să faci un masterat, doctorat sau o facultate în zilele noastre? Mai este apreciată munca studentului? Poate ca e şi din cauza că mulţi ``dispun`` de diplome ce vizează rezultatele excelente ale ``acestora``.
Credeţi că firma X a procedat corect cu angajaţii? Nu e cea mai culmea situaţie? Să-ţi dea ordine( nu să-ţi spună!) o doamna ce nu ştie a citi? În al doilea rând, cum ar putea cineva avansa o doamnă de 50 de ani, când tinerii se chinuie să-şi facă un viitor? Aici nu doresc a fi răutacioasă, căci ştiu că fiecare munceşte pentru a câştiga mai mulţi bani, dar dom`le, chiar aşa?
Mulţi ar da vina pe guvern, nu? Cred că e vorba de competenţa fiecărei firme de a-i oferi angajatului cele mai bune şanse de lucru, de avansare, de lucru în echipă.
Ţi-e groază să termini facultatea, să ieşi din lumea studenţeasca spre o altă realitate, una mai dură decât te aştepţi.
TREZIŢI-VĂ! Oamenii fac schimbări, nu vin ele la oameni!

miercuri, 27 aprilie 2011

SCUMPUL CEZAR STRATAN

Cei care mă cunosc știu cât de mult ador copiii. Când ies în oraș sunt cu ochii pe ei :)). De fiecare dată tot îi zic prietenului meu: „Uite, ăla ce scump e! Uite fetița aia ce ochișori frumoși are!” încât îl obosesc. :)) Probabil se gândește să mergem la plimbare într-un loc unde nu există creaturi mici și dulci!
Recent am găsit pe youtube.com filmulețe cu un băiețel foarte deștept și dulce. E vorba despre fiul renumitului cântăreț basarabean Pavel Stratan. Numele lui este Cezar. Pentru a vedea cum s-a prezentat băiețelul, click aici. Sper să vă îndulcească si vouă ziua așa cum mi-a îndulcit-o mie!
Vizionare placută!

sâmbătă, 23 aprilie 2011

PAȘTE FERICIT!


Suntem în ajunul unei importante sărbători: Paștele! Fie ca această sărbătoare să vă aducă în casă și în suflet liniște sufletească, clipe de iubire, sănătate, clipe minunate alături de cei dragi. De Sfintele Paști lumina spirituală să vă călăuzească sufletul și mintea!
Să aveți un Paște Fericit!

Cu drag, Doinitsa B

marți, 19 aprilie 2011

SĂRBĂTORILE PASCALE ÎN ÎNTREAGA LUME


„Paștele este demonstrația lui Dumnezeu că viața este esențială din punct de vedere spiritual” Charles M.Crowe
Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, care comemorează Învierea lui Isus Hristos. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin.
Modul de calcul pentru Sfintele Paști
Data celebrării Paștelui are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștele se serbează în duminică imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară. Se știe ca acesta are o durată de 40 de zile.

ANUL CATOLIC ORTODOX
2011 24 APRILIE 24 APRILIE
2012 8 APRILIE 15 APRILIE
2013 31 MARTIE 5 MAI
2014 20 APRILIE 20 APRILIE
2015 5 APRILIE 12 APRILIE
2016 27 MARTIE 1 MAI
2017 16 APRILIE 16 APRILIE
2018 1 APRILIE 8 APRILIE
2019 21 APRILIE 28 APRILIE
2020 12 APRILIE 19 APRILIE

Originea sărbătorii
Paștele era Festivalul Păgânilor ce avea loc primăvara. Biserica Creștină a transformat Festivalul Păgânilor într-o sărbătoare ce să comemoreze Răstignirea lui Isus Hristos. Festivalul nu a fost observat în perioada echinocțiului de primăvară, dar în prima duminică ce urma după luna plină din echinocțiul vernal. În unele părți ale lumii, festivalul este organizat in 22 Martie, cel târziu în 25 Aprilie. Se mai zice că oamenii sărbătoreau Paștele chiar și atunci când Isus trăia. Legende sau nu?

Simbolurile Pascale
Ouăle- simbolizează viața. Acestea sunt fierte și vopsite. Se datează că primele ouă au fost vopsite de către persiani.
Iepurașul- simbolizeaza fertilitatea.

Culorile sărbătorii și ce reprezintă acestea
Roșu= sângele lui Hristos
Alb= haina lui Isus era albă,acest lucru simbolizând puritatea și victoria asupra păcatelor și a morții
Mov= culoarea roialității, culoarea hainei cu care a fost acoperit Isus atunci când a fost răstignit
Negru= culoarea păcatului( nu se vopsesc ouăle negre!)
Galben= lumina adusă de către Înălțarea lui Hristos

Cum sărbătoresc alții?
În S.U.A., serviciile religioase sunt organizate în grădină sau în apropierea lacurilor. În unele orașe sunt organizate parade. Un eveniment cu o tradiție de 120 de ani îl reprezintă „egg rolling” ce are loc în curtea de la Casa Albă. La acest eveniment sute de copii vin cu ouă vopsite ce trebuie puse în iarbă pentru a fi „conduse” cu... lingura! Câștigătorii primesc ouă din lemn cu semnătura președintelui și a primei doamne. Pentru a viziona cum are loc acest eveniment, click aici.
În Bulgaria are loc „lupta cu ouă”. Toți ciocnesc ouăle, învingătorul este acela care a ieșit din luptă cu oul întreg. Se presupune că persoana ce a câștigat „lupta” va avea succes tot anul. O altă tradiție din Bulgaria este ca femeia să coloreze obrăjorii copiilor cu primul ou care l-au vopsit. Acesta reprezintă simbolul puterii și a sănătății.
În Mexic, copiii strică ouăle de capul altora cu o saptămână înainte de a intra în Post.
Germanii vopsesc ouăle în ziua de Joi, înainte de Paște. Pentru a-i ura un bun venit primăverii, oamenii ard pomul de Crăciun( desigur, doar cei ce au păstrat pomul de Crăciun!)
O tradiție foarte importantă în Rusia este decorarea ouălor, roșu fiind culoarea predominantă. Oamenii sparg ouăle cu unghiile, fără a le lovi de ceva, acest lucru reamintind de moartea lui Hristos.
Acum aflați că în Franța nu există iepuraș de Paște. Poisson d'Avril(Peștele din Aprilie) înlocuiește iepurașul.
Foarte multă lume petrece Paștele în „Pământul Sfânt”, Ierusalim. Aceștia participă la slujbele religioase organizate, parcurg drumul pe care l-a parcurs Isus în ziua morții sale, până la Golgota.La ora 13:00 în ziua Paștelui, preotul intră în mormântul lui Hristos și închide ușa după el. Tot orașul rămâne fără curent, bat clopotele și preotul iese din mormântul lui Isus cu o torță arzând,spunând: „Hristos a Înviat!”. Multimea replică: „ Adevărat a Înviat!”

Statistici amuzante
-74% din copii mănâncă la iepurașul de ciocolatele în primul rând urechile, 13% mănâncă în primul rând picioarele și 10% mănâncă coada.
-Conform tradiției, era obligatoriu să porți haine noi de Sfintele Sărbători.

„Sărbătorile Pascale împrăștie frumusețe, dar nu o frumusețe oarecare, ci frumusețea unei noi vieți”
S.D. Gordon

Doinitsa B
sursa info: www.wikipedia.org
www.youtube.com
www.festivals.iloveindia.com

vineri, 15 aprilie 2011

STUDENT BASARABEAN ÎN PATRIA MAMĂ


A fi student e minunat! A fi student într-o ţară unde oamenii vorbesc limba ta e un lucru sfânt!
A fi student în România înseamnă AVANTAJE!
Acest articol este adresat liceenilor basarabeni ce vor absolvi în 2 luni, dar şi celor ce doresc a şti mai multe despre viaţa unui student basarabean.
Stiu că mulţi dintre voi încă se gândesc ce cale să urmeze, de e cea dreaptă sau nu. Vă gândiţi să faceţi ce vă place, vreţi să aveţi parte de o EDUCAŢIE aleasă.
Acum un an am fost şi eu în locul vostru, dar am avut un gând statornic: studii în România.
De ce România? Deoarece am ştiut că mă voi simţi ca acasă, indiferent unde sunt: în Galaţi sau în Arad. Am ştiut că nu voi fi tratată ca un străin, ci ca ``surioara noastră de peste Prut``, cum a afirmat unul din profesorii mei.
Viitori studenţi,înainte de a lua unele decizii, doresc să vă prezint avantajele de a învăţa în România. În opinia mea, primul avantaj e că ai parte de EDUCAŢIE GRATIS! Să nu credeţi că totul cade din cer, doar că se bazează pe munca voastră din liceu. Cred că ştiţi că studenţii basarabeni ce participă la concursul de admitere organizat de către M.E.C.T.S. sunt împărţiţi în două tipuri: fără taxă-cu bursă, fără taxă-fără bursă. Când am zis GRATIS nu m-am referit la ``degeaba``, statul român plăteşte şcolarizarea voastră.
NR 2: ai asigurat un loc în căminul studenţesc, dacă eşti la fără taxă-cu bursă. Cei ce sunt la fără taxă-fără bursă nu au 100% un loc în cămin asigurat, depinde dacă mai există locuri valabile. Încă nu am auzit ca un student fără bursă sa nu fie cazat în cămin.
NR 3:dacă eşti la cu bursă, atunci ai parte de o anumită sumă de bani lunar din partea statului român.
NR 4: 50% reducere la tren de tip accelerat,rapid şi personal.
NR 5: educaţie pro-europeana,diplomă valabilă în UE
NR 6: aproape în orice oraş există organizaţii alcătuite din basarabeni ca OTB, ATB, OSB, ATRAG şi altele ce te fac să te simţi ca acasă, să simţi că cineva e alături de tine, că nu eşti singur, chiar dacă poţi fi la sute de kilometri de casă.
NR 7: dacă îţi place să faci parte din diferite organizaţii non-guvernamentale, aici vei avea şansa.
Dacă vă gândiţi să urmaţi o facultate din Europa, vă propun să vă interesaţi de acum care e procedura de aplicare, la sigur va trebui să daţi şi un examen de limba engleză ca TOEFL. Să nu credeţi că e greu a ajunge la o facultate din Europa. Primul pas ar fi să găsiţi facultatea potrivită, apoi scriţi un e-mail celor de acolo să vă informeze despre ce doriţi. Nu vor răspunde? Vă înşelaţi! Vara trecută am scris un e-mail la o facultate din Canada şi un e-mail la o facultate din Romania. Am primit un răspuns din Canada în 2 zile, din Romania... nici acum nu a ajuns e-mailul :)))
Vă doresc succes la examenul de bacalaureat şi să ajungeţi acolo unde doriţi!
Nu uitaţi că totul e posibil şi că educaţia ne face diferiţi de alţi oameni!

Doinitsa B

joi, 31 martie 2011

PERFORMER- ȘANSĂ PENTRU VIITOR

INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
PERFORMER! Este denumirea unui nou program de masterat în cadrul Universității ``Aurel Vlaicu `` din Arad, Facultatea de Știinte ale Educației, Psihologie și Asistență Socială, Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar.
Perspective ale formării prin masterat a specialiștilor în domeniul educației timpurii și a școlarității mici la un nivel calitativ superior`` (PERFORMER) este cofinanțat de către Fondul Social European(4.246.210,00 lei), având o durată de 3 ani.
Solicitantul acestui program este Universitatea ``Transilvania`` din Brașov în parteneriat cu Universitatea ``Aurel Vlaicu`` din Arad, Universitatea ``1 Decembrie`` din Alba Iulia și Institutul de Psihologie din Roma.
Obiectivele acestui program de master acreditat de ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior)este îmbunătățirea ofertei educaționale universitare prin diplomă dublă pentru specialiștii din domeniul educației timpurii și a școlarității mici, adaptat cerințelor pieței europene de muncă; formarea continuă a personalului implicat în livrarea programului de master, formarea specialiștilor în domeniul educației în vederea obținerii diplomei duble. În același timp, asigură învățătoarelor și educatoarelor un traseu integrat conform procesului de la Bologna. Acum studenții vor avea posibilitatea de a urma un program de masterat și doctorat GRATUIT. Care studenți? Grupul țintă sunt studenții de la Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, adică viitoarele educatoare și învățătoare.
Rezultatele cantitative vor fi urmatoarele:
- 25 masteranzi formați;
- 12-15 cadre didactice implicate în derularea programului;
- 1-2 traineri ce vor construi planul de învățământ și programa școlară;
- acreditat de ARACIS;
- 3 programe de studii de master.
Ceea ce mi s-a parut foarte interesant a fost faptul că un masterand va putea să-și facă studiile la toate universitățile menționate mai sus ca parteneri. CUM? Durata programului de master este de 2 ani, adică 4 semestre. Veți putea face un semestru la Universitatea ``Aurel Vlaicu`` din Arad, un semestru la Universitatea ``Transilvania`` din Brașov, un semestru la Universitatea ``1 Decembrie`` din Alba Iulia și un semestru la Institutul de Psihologie din Roma. Avantaje? Din experiență învățăm mai multe decât ne așteptăm. Cum a afirmat și Marin Preda: ``Experienţa este sursa cunoaşterii``.
Când vor putea studenții începe noul program de master? Curând!
De ce PERFORMER? Deoarece asigură calificare înaltă, performanță, ascensiune!

joi, 24 martie 2011

UN PAS PRIN CIMITIR

Ghicitoare: ce se poate face în cimitir? Mulţi dintre voi s-ar referi doar la morţi, nu?
Păi, în orașele mari ca Timişoara, Bucureşti, Cluj,Iași, studenţii se plimbă prin parcuri, pe când studenţii de la ``Vlaicu`` se plimbă prin...cimitir. :))) De ce? E cel mai apropiat ``parc``! Am mai menționat că lângă căminul studenţesc din Arad se află un cimitir imens!
Azi dimineaţă am facut jogging cu colega mea de cameră pe la ora 7 dimineaţa. Ne gândeam pe unde să alergăm...când ne-a venit ideea: în cimitir. Am zis: ``Doamne,chiar în cimitir?`` Păi da, au şi alee:)) şi bănci. Nici nu zici ca nu eşti în parc.
Alergam, ne mai uitam cum îi cheama pe unii:))) când am zărit pe o piatră numele dr. universitar Lizica Mihuţ! Din câte stim, d-na Lizica Mihuţ e vie şi nevătămată, e rectorul Universităţii ``Aurel Vlaicu`` din Arad.
Toate bune şi frumoase, când mai vedem lume prin cimitir. Nu, nu să depună flori la morminte. Un domn îşi plimba câinele, o doamnă a ales cimitirul ca scurtătură până la locul de muncă, un baiat se plimba cu bicicleta; zilele trecute am văzut o doamnă ce îşi plimba copilul mic.
Deci, cimitirul a devenit pentru arădeni şi pentru studenţi un loc de relaxare! Da, ştim cu toţii că lucrurile cele mai ciudate sunt cele mai interesante!
Pentru mai multe aventuri... will be continued..

sâmbătă, 19 martie 2011

LUCRURI MICI OAMENI MARI

În viaţa de zi cu zi ni se întâmplă lucruri ce ajung la inima noastră, fie că vrem sau nu, chiar dacă sunt pozitive sau negative.
Recent, joi, am prezentat tema ``Caracterul`` la Psihologia Personalităţii. M-am dus în faţa clasei, m-am aşezat pe scaun şi am început a povesti. Nu sunt genul de persoana care se emoţionează când vine vorba despre public speaking. Am observat că draga mea Julie se uita fără să clipească şi mă gândeam că s-a întamplat ceva rău, poate am zis ceva nepotrivit. Fetele m-au ascultat foarte atent, profesoara mai dădea din cap în semn de acord cu cele spuse de mine. A fost linişte mortală! Mă neliniştea acest lucru.
Am terminat de povestit cum caracterul se formează pe parcursul vieţii, o persoana nu se naşte cu caracter, acesta se dezvoltă în timp şi altele.
... Apoi am primit... aplauze! Pentru ce? Nu ştiu! dar ştiu ca m-au făcut să mă simt bine. Profa a zis ca parcă a ascultat un speech. Să fie fost un comentariu pozitiv/ negativ?
Ideea la care doresc să ajung e că lucrurile mici ne fac să ne simţim oameni mari, demni de ceea ce facem, mândri că suntem apreciaţi pentru munca noastră. Acest lucru stă la baza formării unui caracter solid, a unei personalităţi în devenire.
Concluzie: fiţi atenţi la ce se întamplă în jurul vostru, la lucrurile pozitive/negative, căci noi, oamenii vrem să devenim ceea ce alţii vor să fim, dar având la bază propriile atitudini şi a altora. Nu uitaţi să apreciaţi o persoană atunci când merită, deoarece acest lucru nu costă nimic!
Fetelor, va mulţumesc din suflet!

vineri, 11 martie 2011

NOI ŞI `DE CE-UL`

Astăzi m-am gândit să abordez câteva teme la care am meditat şi am încercat să găsesc un răspuns. Ţin să menţionez că următoarele rânduri scrise sunt părerile mele asupra temelor abordate. Accept şi alte păreri, idei şi opinii.
De ce în viaţă pentru a înainta trebuie să credem în cineva sau în ceva? De ce avem nevoie de motivaţii pentru a continua sau a face ceva ce nu am îndraznit niciodată să facem? Care e limita acţiunilor omului?
Sunt întrebări care şi le pun mulţi dintre noi! `De ce-ul` este întrebarea pe care o au toţi, începând cu copiii.
Începem cu începutul. De ce trebuie să credem în cineva sau în ceva? Unii cred în persoane, alţii cred în minuni, în îngeri. Pe parcursul vieţii avem nevoie să credem în ceva, cineva. Încă de mici fiind, credem că mama e cea mai minunată fiinţă de pe lume, credem că jucariile ne fac viaţa frumoasă. Când creştem, credem în persoane, în succes. Persoanele ne pot dezamăgi, apoi încetăm a înainta cu încredere spre inima altor persoane. De ce ne dezamăgesc alţii? Psihologii spun că dezamăgirile apar din cauza aşteptărilor neîmplinite sau nerealiste. Psihologul Jeni Chiriac afirmă: `` nu există dezamăgiri mai mari sau mai mici``. O dezamăgire rămâne o dezamăgire, indiferent de sursa acesteia. Dezamăgirile se împart în mari şi mici nu dupa intensitate, ci după timpul de recuperare.
Când credem în cineva sau în ceva ne autoconsolăm, ne automotivăm, credem că nu suntem singuri, căci cineva mai puternic e în spatele nostru.
Da, e important să acorzi încredere, dar să nu uităm că şi dezamăgirile fac parte din viaţa noastră de zi cu zi.
Se zice că motivaţia are la bază o mulţime de lucruri, cum ar fi : trebuinţele, tendinţe, interese, intenţii, idealuri. Voi face o referire la copii, căci astfel putem evalua necesitatea movitaţiei în viaţă. Într-un joc, copii sunt motivaţi să câştige, deoarece vor obtine o bulină sau o ciocolată. La 16-18 ani avem aceeaşi motivaţie: o ciocolată sau o bulină? Nu! Motivaţiile se schimbă în funcţie de necesităţile omului, în funcţie de aspiraţiile acestuia.
Când facem un lucru, mereu ne gândim cum va fi când îl vom termina. Aceasta este motivaţia noastră: finalul. De aceea, motivaţia este un element foarte important pentru a reuşi în viaţă, este ca un instrument care împinge omul spre acţiune, spre iniţiativă, spre viaţă. Psihologii afirmă că motivaţia nu lipseşte nimănui, doar că nu toţi ştiu să o activeze şi să o folosească.
Acţiunile omului au limită sau nu? Aici putem împărţi diferite păreri, cum ar fi: da, sunt limitate , deoarece nu toate ajung la un final cu rezultate bune sau că sunt nelimitate, caci orice ar face omul are o acţiune asupra altor persoane sau asupra societăţii.
Acţiunile omului se identifică prin trebuinţele sale.
Acţiunile omului sunt limitate atunci când aceste nu corespund cu modul său de gândire.
Trebuinţele stau la baza oricărui lucru. Cum afirma şi profesorul meu, Gheorghe Schwartz: ``omul are trei nevoi:
- nevoie de siguranţă ( de ce ne este frică de moarte? deoarece nu ştim ce e acolo )
- nevoia de sex
- dialogul cu eternitatea ``
În viaţă, vom căuta mereu să justificăm ceea ce facem, dar unele întrebări chiar nu au raspuns. Nu doar tu nu ai un răspuns la întrebarea cu `de ce-ul`. Viaţa e o enigmă şi aceasta este alcătuită în aşa fel încât trebuie să o trăieşti în întregime apoi să zici ``aaa,daaa! ce viaţă frumoasă am avut ``

Doinitsa B