miercuri, 18 aprilie 2012

EXPERIENȚA ERASMUS ÎN SPANIA


Andreea Moroșan are 27 de ani și este studentă la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar. Aceasta a beneficiat de o bursă Erasmus în Spania timp de un semestru (septembrie 2011- ianuarie 2012), unde a avut șansa de a-și lărgi orizontul cunoștințelor, învățând și de la cei cu o cultură diferită de a sa.
Erasmus Mundus este un program de cooperare și mobilitate universitară ce are ca scop promovarea învățământului superior european și comunicarea interculturală la nivel european. Bursa Erasmus Mundus este adresată studenților ce doresc să urmeze o perioadă de studiu în instituții de învățământ superior din Uniunea Europeană.
Andreei îi era cunoscută Spania de la vârsta de 15 ani, dar aceasta a decis să aplice pentru o bursă Eramus în primul semestru din anul II de facultate „pentru a cunoaște sistemul spaniol de învățământ, pentru a câștiga experiență în domeniul dorit, adică în învățământ”.
Andreea ne-a mărturisit că în acest schimb de experiență atenția i-a fost atrasă de lucruri pozitive, dar și negative. Un lucru negativ ce i-a atras atenția a fost statutul studenților Erasmus în universitate: „Studenții Erasmus erau foarte bine văzuți și nu înțelegeam de ce. Am rămas dezamăgită când am aflat că cei ce erau într-un schimb de experiență nu aveau ca scop îmbogățirea bagajului de cunoștințe, ci diferite modalități de distracție. Unii studenți aveau alt scop: să reușească să-și scoată la capăt situația școlară din țara de origine, deoarece notele pozitive se dădeau foarte ușor străinilor”, afirmă Andreea. Deci, scopul ei în Spania a fost să convingă profesorii că nu se află acolo pentru distracție, pentru note nemeritate, ci pentru a obține cunoștințe folositoare în urma acestei experiențe.
Un lucru pozitiv ce a marcat-o pe Andreea a fost faptul că cei din corul universității au primit-o cu mare drag, spre surprinderea ei. Cu respect și seriozitate a fost găzduită și de echipa de volei a universității.
„Mi-a plăcut foarte mult biblioteca universității. Aceasta dispunea de o sală de studiu imensă. Acolo am petrecut multe ore, găsind tot de ce aveam nevoie. Am fost mirată că în perioada examenelor sala era plină, un lucru ce nu prea îl vezi în România. Referitor la sala de studiu și la asigurarea bibliotecii cu cele necesare studenților, România mai are de muncit”, ne comunică Andreea.
Întrebând-o cum ne-ar descrie sistemul de învățământ din Spania, Andreea ne-a spus că acesta este obligatoriu până la vârsta de 16 ani. Există școli private și de stat, dar și semi-private. Învățământul preșcolar este alcătuit din 3 nivele, ce cuprind copiii cu vârsta între 3 și 5 ani. Și învățământul primar este împărțit pe 3 nivele, cuprinzând copiii cu vârsta între 6 și 12 ani.
Învățământul gimnazial, numit și secundar, cuprinde copiii cu vârsta între 12 și 16 ani. La sfârșitul ciclului gimnazial, aceștia primesc un certificat de absolvire. Apoi, elevul are posibilitatea de a-și continua studiile încă 2 ani la cursuri de Formare Tehnică Profesională sau la cursuri pregătitoare pentru Bacalaureat (în România fiind clasa a XI-a și a XII-a) pentru a obține o diplomă. Cei ce nu obțin diploma au șansa de a se orienta către Școlile Profesionale.
Evaluarea elevilor se face prin note și prin observații dirijate. În învățământul preșcolar, părinții primesc în scris caracterizarea copilului, unde se specifică progresul acestuia, aspectele care au fost îmbunătățite, cât și cele la care mai trebuie de lucrat. În învățământul primar, părinții primesc primesc o înștiințare (în scris) unde sunt trecute disciplinele și calificativul elevului la fiecare disciplină în parte. În învățământul gimnazial, părinții primesc o listă cu disciplinele studiate, plus calificativului copilului pentru fiecare disciplină, dar însoțit și de o notă. Notarea se face de la 1 la 10, atribuindu-se 5 notări:
1. INSUFICIENT: 1-4
2. SUFICIENT: 5
3. BINE: 6
4. NOTABIL: 7 și 8
5. EXCELENT: 9 și 10
„Sistemul spaniol de învățământ se aseamănă cu al nostru, doar că diferă unele elemente în predare-înnvățare”, ne spune Andreea.
La întrebarea care e diferența dintre studentul român și cel spaniol, Andreea ne-a răspuns în felul următor: „Studenții spanioli sunt mai responsabili decât noi, fapt dovedit de prezența numeroasă la cursuri. Se simt liberi și au încredere în sine atunci când trebuie să facă o prezentare sau să vorbească liber. Pentru dezvoltarea încrederii în sine se adoptă diferite metode, cum ar fi munca pe echipe, munca individuală”. Domnișoara caracterizează relația profesor-student ca fiind una mult mai strânsă. Descrie profesorii ca fiind creativi, dând dovadă de interes pentru propria meserie. „Mi-a plăcut mult tactul pedagogic adoptat de către profesori, aceștia predând la cursuri elemente practice în teorie, iar la practică erai deja instruit, aveai deja „pachetul complet” de mare ajutor în viață”.
Ca orice student, Andreea a întâmpinat anumite dificultăți. Una dintre acestea a fost cazarea. Aceasta nu a stat în caminul studențesc, deoarece era foarte scump. De aceea, a stat în chirie, unde a plătit mai puțin. O altă problemă a fost reprezentată și de colegele de cameră. Referitor la comunicare, nu a avut nici o problemă, deoarece știa foarte bine spaniola. Domnisoara are un sfat pentru cei ce doresc a aplica pentru o bursă Erasmus: „ Cei ce doresc a merge într-un schimb de experiență Erasmus, ar trebui să se bazeze și din punct de vedere financiar pe sprijinul celor de acasă sau altă sursă, nu doar pe cel oferit de Erasmus”.
Andreea ne descrie momentele memorabile ca multă dragoste, enumerând clipele de la practica pedagogică, vizitarea orașului Snatiago de Compostela, clipele petrecute cu noii prieteni. „Sunt multe amintiri frumoase. Îmi este dor de dascălii de acolo, de copiii de la școală și de la grădiniță. Am fost primită cu căldură, iar despărțirea a fost grea”.
Referitor la modul de comportament al spaniolilor, Andreea ne-a afirmat că la început avea impresia că sunt mai reci și rasiști, deoarece când spunea că este româncă avea parte de respingeri subtile, dar simțite de către aceasta.
Se bucură că a avut șansa să demonstreze că românii nu sunt așa cum se bârfește. Ea crede că cel mai important lucru este să demonstrezi ce fel de om esti tu, apoi să îi caracterizezi pe ceilalți. „Eu sunt mulțumită de cei care m-au înconjurat cu dragostea lor, crezând că fiecare dintre noi este caracterizat de oamenii ce ne înconjoară”.
Dacă Andreea a avut o experiență minunată în Spania, a fost surprinsă de modul de organizare a sistemului de învățământ, mai greu i-a fost când s-a întors acasă. „La revenirea în țară am avut „surpriza” de a susține și aici examenele, deoarece la anumite materii nu se pot transfera creditele. Mi s-a recunoscut o singură notă la o materie, deoarece disciplinele studiate acolo nu coincideau cu cele din România. De aceea, îi sfătuiesc pe viitorii studenți ce vor beneficia de acest tip de bursă, să se gândească bine și la acest aspect în caz de nu doresc să rămână cu situația școlară neîncheiată”.
Ce schimbări a determinat această experiență? Andreea ne-a afirmat că a devenit mult mai creativă, crezând că fiecare se naște cu o anumită porție de creativitate, dar este necesară dezvoltarea acesteia.
De ce ar încuraja și alți studenți să aplice la acest program? „Deoarece ar avea parte de un schimb experiență unic, ar cunoaște o altă cultură cu diferite valori, ar învăța o limbă străină, ar vizita locuri noi unde nu și-ar permite să meargă nici în concediu”.
„Am avut parte de o experiență ce îmi va influența în mod sigur viitorul. Am învățat multe lucruri interesante și folositoare ce îmi vor servi drept pajiște în domeniul în care voi profesa”.






duminică, 15 aprilie 2012

LUCRURI NEȘTIUTE DESPRE PAȘTE




„Hristos A Înviat!
Adevărat A Înviat!”
Replicile ce ne reamintesc importantul eveniment religios ce este sărbătorit an de an, adică Paștele.
Nu toți știm că în spatele acestei sărbători se ascund și câteva lucruri neștiute de toți.
Denumirea de „Paște” provine de la numele zeiței anglo-saxone Eastre (”Easter”- Paște, în engleză). Aceasta simboliza iepurele și oul.
Primul lucru neștiut de toți este că Paștele se sărbătorește în următoarea duminică cu lună plină.
Primul simbol al acestei sărbători a fost un pui ieșit din ou, ce semnifica Învierea lui Iisus.
Un alt lucru „secret” este că în preajma acestei sărbători se vând în jur de 90 de milioane iepurași de ciocolată.
Încă din cele mai vechi timpuri, oul rămîne simbolul principal al sărbătorii, acesta semnificând renașterea. Primul ou de ciocolată a fost făcut în Germania, în anii 1800.
În epoca medievală, Festivalul de aruncat ouă se ținea în biserică, unde preotul arunca un ou fiert în unul dn baieții ce făcea parte din cor. Băieții din cor îl aruncau de la unul la altul, iar când ceasul indica ora 12, cine avea oul în mână în acel moment devenea câștigător și avea dreptul să păstreze oul.
Tradiția de a da ouă vopsite de Paște provine de la egipteni, greci, romani, persieni. Aceștia făceau shcimb de ouă ca semn de prietenie.
În America, 86% din populația preferă un iepure de ciocolată în loc de unul viu.
S-a estimat că aproape 76% din populatia preferă să mănânce întai urechile la iepurașul de ciocolată.
În spatele oricărei tradiții, sărbători se ascunde un mic secret!
Paște Fericit vă doresc!
DoinitsaB

marți, 3 aprilie 2012

PNL REAMINTEȘTE ARADULUI DESPRE MAREA UNIRE



După o întârziere de câteva zile, Partidul Național Liberal a reamintit arădenilor despre importantul eveniment de la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România, numită și Marea Unire.
Câțiva profesori de istorie au povestit detailat evenimentele istorice cele mai importante, printre care: anexarea Basarabiei, evenimentul de „dute-vino” al Basarabiei, drumul către Unire, personalitățile principale ce au făcut posibilă această Unire (Pan. Halippa, Constantin Stere, etc.), cât și despre partizanii Unirii. S-a menționat despre întemeierea Partidului Național Liberal din Moldova și evoluția acestuia până în prezent.
Am fost invitata ce a vorbit despre Basarabia de astăzi. Ma bucur că am avut plăcerea de a fi „ambasadorul” țării mele. Stimata audiență a arătat interes față de Republica Moldova, dorind a fi la curent cu legătura dintre români și moldoveni, dar fiind și curioși față de regiunile cu statut special: Găgăuzia și Transnistria.
Eu am fost cea care a închis „ședința” cu un video despre Republica Moldova, prezentând cele mai minunate locuri de pe plaiul natal, lucruri speciale de artizanat, mâncare și tradiții.
Această întâlnire a fost ocazia de a ne demonstra că toți suntem români, avem aceeși istorie, împărțim aceleași tradiții, vorbim aceeași limbă!