miercuri, 25 februarie 2015

IRANUL- DE LA PROGRES LA REGRES


Un proiect derulat de Cut.com ne arată progresul-regresul femeii iraniene de-a lungul a celor 100 de ani importanți în definirea statutului femeii.
Cu toate că viaţa acestora (în comparaţie cu a femeilor europene) nu este deloc uşoară, proiectul încearcă a sublinia sublim ajutorul de care au nevoie.

Conform Wfafi, principalele probleme întâmpinate de femeile din Iran de-a lungul timpului sunt:
1. doar 9% dintre acestea sunt angajate. 72% dintre femei muncesc în învăţământ
2. 65% dintre femeile care termină studiile superioare sunt forţate să stea acasă din motiv că nu îşi găsesc de lucru
3. 1 din 10 femei care pică în mrejele prostituţiei e din cauza sărăciei
4. vârsta legală pentru căsătorie este de 9 ani
5.  învăţătoarelor le este interzis să predea la băieţi mai mari de 10 ani
6. le este interzisă prezența pe un stadion sportiv
7. dintr-un total de 10,712,000 de analfabeţi 6,600,00 sunt femei
8. zilnic sunt arestate în jur de 50 de femei care încearcă să treacă graniţa illegal, acestea fiind pedepsite cu lovituri de bici
9. 81% din totalul cazurilor de suicid sunt femei cu vârsta cuprinsă între 15-31 ani
10. 66.2% dintre deţinuţi sunt femei  şi 51.2% dintre ele au o familie


Aruncând o privire în istoricul femeilor din Iran, se pare că în 1907 femeile jucau un rol important
în politcă, educaţie, sănătate şi orfelinate.  Astfel, s-au dezvoltat diverse asociaţii pentru strângere de fonduri şi proiecte sociale.
În 1927 s-a deschis prima şcoală dedicată fetelor, iar în 1930 se discuta intens despre drepturi egale, educaţie şi.. voal. Astfel, în 1930 vânzarea pălăriilor este scutită de taxe, femeile emanicipându-se spre accesorizare. În 1931 a avut loc prima cerinţă pentru un divorţ depusă de o femeie.  Astfel, 15 fete şi 18 băieţi au beneficiat de acest proces.
În 1978 existau 113 centre destinate bunăstării femeilor din Iran, majoritatea fiind distruse în timpul revoluţiei din 1978.
Revoluţia din 1978 a dus la regresul femeilor, acestea organizând o revoluţie de Ziua Internaţională a Femeilor (8 Martie), însă fără succes.  Astfel, în aprilie, tot mai puţine femei au avut dreptul de a merge la şcoală.
În 1980 legea a decis că femeia nu are dreptul de a umbla cu capul descoperit, din motiv că e lipsa de respect faţă de bărbat. Astfel, are loc şi segregarea femeilor de bărbaţi în sistemul educațional.
În perioada alegerilor din 1998, femeilor li s-a promis mai multe drepturi, acestea rămânând la stadiul de idei.
De atunci, li s-a interzis femeilor a merge la studii peste hotare, proiect revăzut în 2001. Această clauză era valabilă doar dacă femeile nu erau căsătorite şi aveau în scris permisiunea tatălui.
Din 2001 până astăzi, atitudinea guvernului față de femeie a rămas neschimbătoare.


Vă invit să vizionaţi un minut de istorie pentru cei 100 de ani ai femeii iraniene și să apreciem libertatea europeană cu chibzuință!



Sursa Satira: http://iranian.com/
Sursa Video: Youtube.com